Stau dincolo de timp,Gardens: stars
Prins între umbra morţii
Şi lumina surdă a vieţii.

Mă uit în negura morţii
Şi-mi văd trupul descărnat,
Îmi văd oasele alburii
Sărutate de fantasmele nopţii.

Privesc viaţa în ochi
Şi-mi văd sufletul golit de dorinţe,
Îmi văd visele atârnând ofilite
În jurul minţii mele.

Mă uit înăuntrul meu :
privesc cum Moartea îmi pătrunde în
Suflet
ocultând lumina perlată a
Vieţii.

Acum ştiu … acum ştiu …
Am murit în ziua în care
M-am Născut…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>